Sau as putea incepe altfel: "De cand nimic n-am mai scris, blogu-aproape s-a prescris...!" - fiind aceasta, desigur, o mea culpa scriitoriceasca.
Aceasta fiind introducerea, sa trecem la cuprins: am trecut prin schimbari de mai multe naturi, si astfel inceputul de primavara a fost foarte solicitant. Voi vorbi aici numai despre cateva din ele, ce pot interesa cititorii, anume schimbarea totala a ritmului si obiceiurilor, datorata faptului ca am reinceput serviciul, pe 15 martie. Toate bune si frumoase, dar logistic asta a afectat toata familia - copilul sta cu parintii mei, la ei, inclusiv noaptea (why???? :-((((((( ), pentru ca trezitul meu cu noaptea in cap (la propriu) sa nu ii afecteze pe copil si parinti, care raman acasa si al caror somn il dorim bun. Eu apar senina (vorba vine) dupa serviciu si petrecem impreuna restul timpului, prinzand noi doua mese (a mea de seara fiind in paralel cu a ei de dupa somnul de frumusete), o plimbare cu joaca si o baie. Ziua a crescut, plimbarea tinde si ea sa se mai lateasca, gandul de baie si lapte momindu-ne in casa acum pe la 8 si un pic (iarna era cam 7 jumate).
Dar Nadina? Ce e nou? E nou mancatul autonom mai frecvent, urcatul si coboratul pasional al scarilor cu lopatica si grebla in mana - accesorii nelipsite, cuvantul "cau" - scaun, folosit si pentru olita (doar e tot un scaunel, nu? doar ca are fundul ... gol, hihi!), indicatul figurilor mamei si tatalui in poza tematica de la capataiul patului bunicii, precum si, in prezenta impricinatilor, la vederea unei siluete de femeie, respectiv de barbat, pe strada. Confuzie partiala sau totala, deci ! Caci cine stie cu ce asociaza fata cuvintele acestea atat de clare pentru noi? De mentionat ca in continuare chiuie de multe ori cand ajung eu acasa, si aude cheia rotindu-se in usa (cheile sunt si ele o pasiune), striga mama si are efuziuni de diverse tipuri, in vreme ce cu tata face gratii si vrea sa il cucereasca. Stand noi amandoua "de vorba" odata, cand bunicii se intorceau acasa, a strigat din dormitor, aratand spre usa, mama! Asa ca, prinzand si eu din zbor ideea (zbang!), i-am raspuns, da, da, au venit... mama!!!
Incearca acum sa imite mai multe cuvinte din cele auzite la noi, prinzand cate o consoana si un grup de vocale.
A devenit mai hotarata atunci cand spune nu (la ceva de mancare) sau cand cere ceva, de asemenea nu prea tine cont atunci cand ii indici un lucru ori o interdictie, un proces de negare absolut normal, din cate tocmai am citit.
Am mai mers in vizite si a fost super, s-a adaptat la atmosfera, a plans pe drumul spre casa cate putin din cauza surescitarii, iar apoi a adormit bustean. Deocamdata adoarme seara in genere pe la 9, 9 jumate , si doarme pana pe la 8, 8 jumate dimineata, Dupa-amiaza repriza de somn este de o ora si ceva, doua. Daca ne lungim cu plimbarea de dimineata, are probleme cu mancatul - din cauza oboselii, e nitel nervoasa si nu prea cadem de acord decat dupa ce doarme din nou.
Este zambareata, activa la maxim si sociabila - in parc, spune bunica, a stat sa probeze numeroase caciulite crosetate de o doamna mereu prezenta acolo - aceeasi Nadina care nu suporta nimic pe cap, dar care se lumineaza toata cand ii spui ca e frumoasa sau ca ii sta bine cu ceva - Doamne , cat e de sensibila la capitolul asta! Ah si tot ea, nu s-a sfiit, atunci cand a cazut, sa intinda mana pentru ajutor catre un nene aflat in trecere . Noi am inceput sa o invatam sa se ridice si fara sprijin, intru castigarea increderii in fortele proprii. Go, Nadina !!! You rock !!!
== VA URMA ==
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu